2019

Libris Editorial. Volumul poate fi comandat aici: https://www.libris.ro/adulmecari-cristian-badilita-LIB978-606-029-025-4--p10899437.html

O carte de o frumuseţe dizolvantă. Nu doar pentru adâncimea ei umană şi nu numai pentru fineţea ei literară (şi culturală), ci pentru că acestea două se întâlnesc natural. (Cosmin Ciotloş) Am citit Adulmecările de câteva ori cu aceeași bucurie. Paradoxul lecturii, nu? Să te bucure priveliştea rănilor vii, deschise. Adică sângele, cu care ne plătim trecerea prin toate vămile. Și ale hârtiei. Bravo! Mulțumesc. (Marilena Rotaru) Îmi pare rău, dar Jurnalul acesta e o carte splendidă. (Alex. Ştefănescu) Am citit trei sferturi pe nerăsuflate. Ultimele 70-80 de pagini le-am drămuit ca un sinistrat resursele de apă. (Cristina Andrei)

 

Volum publicat de Libris Editorial. Poate fi comandat aici: https://www.libris.ro/cantarea-necantarilor-cristian-badilita-LIB978-606-029-037-7--p10900139.html

Hai, vino, te aştept pe terasa cu umbre/ să-ţi arăt în taină zgârietura/ prin care ne vom strecura pe lumea cealaltă/ ţinându-ne unul de inima celuilalt/ şi lopătând din urechi.

În volumul Cântarea necântărilor, subintitulat Alte balade, ofuri și romanțe (aluzie la volumul publicat de Editura Vremea în 2014) dragostea se exprimă frecvent în termeni de ostilitate, așa încât suspiciunea ia locul aubadei (cântec medieval de separe a iubiţilor), iar reproșul pe acela al epitalamului. Există poezie de dragoste, există, cu o treaptă mai sus, poezie despre dragoste. Cristian Bădiliță scrie o poezie despre poezia de dragoste. Și atinge, aici, excelența. 

Cosmin Ciotloş

Volumul poate fi comandat aici: http://edituravremea.ro/colectii/fapte-idei-documente/geniul-greco-catolic-romanesc

Cristian Bădiliţă & Laura Stanciu. Geniul greco-catolic românesc. Biserica greco-catolică română este prima instituţie românească, de peste munţi, care a lansat, acum trei sute de ani, „proiectul de ţară” valabil şi astăzi: occidentalizarea la nivel de civilizaţie, cultură şi spiritualitate. Eroii albumului sunt tot atâtea ipostaze concrete ale acestui proces, înţeles nu ca un gest de obedienţă necritică faţă de valorile Apusului, ci ca o strategie sistematică de recuperare a propriei identităţi latine, române şi creştine. Nume precum Ioan Budai-Deleanu, George Coşbuc, Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu, Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu aparţin patrimoniului nostru naţional. Dar câţi români ştiu că ei sunt şi fii ai Bisericii greco-catolice? 

2018

Semnul lui Iona este o meditaţie în cheie simbolică pe marginea Evangheliei după Matei (simbolul fiind un termen mai larg, mai generos, mai puţin confesionalizat decât icoana). Simbolul transcende autorul nedepinzând strict de performanţele sale „meşteşugăreşti”. Dacă mi s-ar cere să desenez un peşte real acest lucru mi-ar fi imposibil, fiindcă pur şi simplu nu am talent la desen. Dar poate tocmai pentru că nu pot desena un peşte real pot să „închipui” un peşte-simbol, un „peşte transreal”.În felul acesta rog să fie privite, citite, percepute şi interpretate simbolurile din album. 

Detalii despre album pe site-ul www.tracusarte.ro.

Volumul de faţă, Viziunile lui Parpangel, recuperează „jucăreaua” lui Ioan Budai-Deleanu, fiul preotului greco-catolic din Cigmău, atât din perspectivă literară, cât şi filozofico-teologică. El prezintă o serie de capitole în orginal şi într-o versiune modernă, cu note inedite, textul fiind însoţit de un „comentariu grafic” semnat de inconfundabilul artist Marian Zidaru.  

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/viziunile-lui-parpangel-sau-tiganiada

Prin această nouă versiune – într-o limbă modernă, clară, accesibilă şi curgătoare – a Ţiganiadei, doresc să readuc în actualitate o capodoperă a cărei soartă n-a fost pe măsura anvergurii sale. Ioan Budai-Deleanu are tot: de la umor, simţ al limbii, talent şi inteligenţă scăpărătoare până la adâncime teologică şi filozofică, înţelepciune şi intuiţie politică. Cu trecerea timpului însă limba Ţiganiadei s-a opacizat. Greu mai pot fi gustate versurile, imaginile, „poantele”; şi la fel de greu se poate urmări intriga poemului. Dacă versiunea de faţă va deschide gustul tinerelor generaţii pentru Ţiganiada şi îl va redeschide pe al celor mai vârstnice, atunci pariul este câştigat.

Delatii despre volum pe site-ul www.tracusarte.ro.

2017

Faptele apostolilor continuă și completează Evanghelia după Luca, ambele scrieri alcătuind ceea ce se numește un bios, o „biografie” conform criteriilor literare ale Antichității. După ce, în Evanghelie, a prezentat viața și învățătura întemeietorului religiei creștine, Luca prezintă aici destinul celor mai importanți apostoli ai lui Iisus, Petru și Pavel. Ediția de față cuprinde o Introducere, textul original, în greacă, o traducere elegantă și fidelă, un amplu Comentariu, precum și o selecție de interpretări patristice.

 

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/faptele-apostolilor-18

Prima secțiune conține cinci interviuri cu Mircea Eliade realizate în anii 1970-1980. Traducerile îmi aparțin, cu excepția celui din engleză, pe care l-am revizuit parțial. În partea a doua am adunat patru convorbiri despre biografia și opera profesorului de la Chicago, pe care le-am purtat, în 1996, cu Paul Barbăneagră, realizatorul filmului Mircea Eliade et la redécouverte du sacré (1987); cu Natale Spineto, istoric italian al religiilor, autorul monografiei Eliade, storico delle religioni (2006); cu Juan Martín Velasco, teolog catolic spaniol, autorul unei Introduceri în fenomenologia religiei; iar, în 2001, cu Alexandru Paleologu, martor implicat al vieții culturale interbelice din România. Secțiunea a treia reia un dosar publicat, în 1986, de revista Limite, apărută la Paris sub îngrijirea lui Virgil Ierunca. Numărul dublu 48-49 conține texte in memoriam Mircea Eliade, scrise de mai mulți exilați români, între care Emil Cioran, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Neagu Djuvara ş.a.m.d. 

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/fapte-idei-documente/mircea-eliade-intalnirea-cu-sacrul

Cuprinde trei volume de poeme: Străpungerări, Genialogii, Zimţi. Detalii pe site-ul www.tracusarte.ro.

Cu prilejul împlinirii a o sută şaizeci de ani de la apariţia Florilor Răului şi a o sută cincizeci de ani de la moartea lui Charles Baudelaire (1821-1867), oferim cititorilor români un volum ce reuneşte cele 13 poeme inculpate în 1857, precedate de istoria celebrului proces. Am optat pentru o traducere „în proză”, cât mai precisă şi mai fidelă originalului francez, reprodus în paralel.

Detalii despre volum pe site-ul www.tracusarte.ro.

"După câteva zile am deschis și triat hârtiile din cei doi saci recuperaţi din holul apartamentului Eliade. Nu mică mi-a fost surpriza văzând că, printre ele, se aflau și numeroase pagini din Jurnal, pe care Eliade însuși le considera pierdute. După nesfârșite, românești peripeţii, conţinutul celor doi saci a ajuns la Biblioteca Judeţeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, prin implicarea directorului Lucian Dindirică. Prima exploatare a acestui fond o reprezintă chiar publicarea volumului de faţă, care, pentru prima dată, pune la dispoziţia publicului Jurnalul lui Mircea Eliade dintre 9 octombrie 1959-3 mai 1962, în versiune originală, editat știinţific și adnotat". Date suplimentare pe site-ul www.tracusarte.ro.

2016

Volumul de faţă îşi propune să prezinte mai multe aspecte inedite ale vieţii şi operei unuia dintre cei mai importanţi creatori ai exilului românesc din secolul XX. Titlul face aluzie un proiect utopic, realizarea „omului total”, adică, împlinirea fiinţei umane la toate nivelurile (moral, intelectual, religios, dar şi istoric, politic, erotic).

E grăitor faptul că verbul românesc "a învăţa” provine din vitium, „viţiu”, apucătură, deprindere negativă. De ce au transformat românii viciul în învăţătură, adică negativul în pozitiv? Oare aşa stau lucrurile? Oare viciul să-şi fi întors cămaşa pe dos ori, dimpotrivă, şi-a păstrat-o ca atare, schimbându-şi doar numele? Învăţătura pentru români, a rămas un viciu, o apucătură, o sminteală şi, drept urmare, se impune anularea ei prin dezvăţătură. Dezvăţătura este adevărata şlefuire sufletească, smulgerea din rădăcină a Viciului primordial, contracararea blestemului, dez-viţierea. Detalii pe www.tracusarte.ro.

Există un spirit orthodox (cu h) care traversează, în mod discret, toate confesiunile creştine, aşa cum există un duh neorthodox care bântuie adesea prin ceea ce numim, îndeobşte, "ortodoxie". Există o tradiţie orthodoxă autentică, nobilă şi frumoasă, aşa cum există o pseudotradiţie ortodoxă (fără h) ideologizată şi nocivă. Operând o asemenea distincţie îmi propun o decantare a valorilor adevăratelor orthodoxii, criticând, uneori cu accentuată pasiune, dar mereu argumentat, variantele necreştine ale falsei "ortodoxii". Pe parcursul lecturii, cititorul îşi va da seama că are de-a face nu cu o încercare de "subminare" a Bisericii ortodoxe, ci cu o adevărată apologie a dreptei credinţe care se înrădăcinează în Revelaţie, în Scriptură şi în Tradiţia de aur a Părinţilor. Detalii pe www.tracusarte.ro.

După ce asistă la judecarea a trei suflete, după ce coboară din al treilea și al doilea cer, după ce traversează în lung și-n lat Cetatea lui Cristos, întâlnindu-se cu o mulțime de "celebrități" veterotestamentare, Pavel ajunge în ținutul patimilor, situat în „întunericul din afara lumii”. Patimile care i se înfățișează și la care sunt supuse mai multe categorii de păcătoși îl fac să exclame: „Ar fi fost mai bine să nu ne fi născut, noi, toți cei care am păcătuit.” Comentariu grafic de MARIAN ZIDARU. Detalii aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/apocalipsa-lui-pavel-visio-sancti-pavli-apostoli

Cu acest volum, Cristian Bădiliţă pune ultima cărămidă la marele edificiu al traducerii celor patru Evanghelii, la care lucrează de peste zece ani. Volumul, de 744 pagini, înglobează o cantitate impresionantă de muncă a lui C.B. - traducerea extrem de laborioasă a textului și redactarea studiului care îl însoțește și a corpului de note - și a colaboratorilor săi - redactări, lecturi, corecturi, punere în pagină, copertă, tipar etc. Ediția bilingvă prezintă textul în juxtalineară (text în greacă-text în română); ea este întregită de un amplu comentariu pe capitole, note patristice, indice de nume și de locuri.

 

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/evanghelia-dupa-luca

Volumul cuprinde Introducerile şi traducerile Evangheliei după Matei, Evangheliei după Marcu, Evangheliei după Luca şi Evangheliei după Ioan. Fiecare text e împărţit în subcapitole, cu semnalarea pasajelor paralele. O traducere modernă, clară şi precisă, fără exces de neologisme sau de arhaisme. O traducere făcută de un creştin al secolului XXI pentru cititori ai secolului XXI.

 

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/evangheliar-cele-patru-evanghelii

Proză. Coperta: Silvia Colfescu.

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/autori-romani/ingerul-de-pe-autostrada-si-alte-romane-ale-unchiului-serenus

"Cele 33 romane-haiku pulsând între copertele acestei cărți parabolă-pamflet-poem sunt tot atâtea reacții ale unei conștiințe ultragiate de formele înșelătoare pe care le îmbracă „adevărul” – fie el cel filozofic, fie el cel religios, fie el cel literar, fie el cel moral. Dacă și-ar fi scris autobiografia de suflet, Don Quijote nu ar fi făcut-o altfel decât ne-o împărtășește astăzi Cristian Bădiliță pe a sa". 

Dorin Tudoran

2015

Copilăria lui Isus plecînd de la cele mai vechi texte ale tradiţiei creştine

Episodul palmierului. Lucrare de Malvine Mocenco.

Episodul palmierului. Partea a doua. Lucrare de Malvine Mocenco.

Ilustraţii de MALVINE MOCENCO. Concepţia grafică a volumului: LILIANA GRECU.

 "După trei zile Maria a fost toropită de arşiţa deşertului. Văzînd un palmier i-a zis lui Iosif: „M aş odihni puţin la umbra lui.” Iosif a dus-o acolo şi-au coborît din şa. După ce s a aşezat pe pămînt, Maria s a uitat în sus, spre ramuri, şi a văzut că erau pline ochi de fructe, proaspete, zemoase. Dar se aflau foarte sus. Atunci i a zis lui Iosif: „Aş dori, dacă s ar putea, să mănînc din roadele pomului.” Iosif i-a răspuns enervat: „Mă mir că-mi ceri un asemenea lucru. Nu vezi cît de înalt este? Cum să ajungem pînă în vîrf? Eu mă îngrijorez din pricina apei, care-i pe terminate, iar tu vrei să mă caţăr pînă în vîrful palmierului, să-ţi aduc poame?” Atunci copilaşul Isus, care stătea la sînul mamei sale, se ridică hopa în două picioruşe, se uită către palmier şi zice: „Pomule, apleacă te şi răcoreşte o pe mama cu fructele tale.” Şi, pe loc, cum i-a auzit glasul, palmierul şi-a plecat vîrful pînă la picioarele Mariei şi ea a cules fructe cît i-a poftit inima. Apoi Isus i-a spus palmierului: „Ridică te şi stai drept. Şi să ştii că, pentru ascultarea ta, vei primi un loc în grădina raiului. Acum însă, rupe cu rădăcinile tale vîna de apă ascunsă sub pămînt, ca să curgă şi să ne potolească setea.” Îndată palmierul s a îndreptat, iar din rădăcinile sale au început să ţîşnească izvoare limpezi şi răcoroase, cu apa foarte dulce". (Fragment din Copilăria lui Isus). Detalii pe site-ul www.tracusarte.ro

Detalii aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/teme-personaje-sarbatori-crestine-si-traditionale-romanesti

Originalul în franceza (2005) aici: https://www.editions-beauchesne.com/product_info.php?products_id=418

Lucrarea (teza de doctorat sustinuta la Universitatea Paris IV-Sorbona în iulie 2002) urmarește metamorfozele Anticristului începând cu literatura intertestamentara, continuând cu Noul Testament, pâna la sinteza lui Teodoret al Cyrului din veacul al V-lea. Traducere din franceza: Thodora Ionita.

 Detalii despre volum aici: https://nemira.ro/metamorfozele-anticristului-la-parintii-bisericii

Volumul de faţă pune la dispoziţia cititorilor români, de toate confesiunile, pentru prima dată în cultura noastră, cele mai vechi texte despre apostolul Andrei. El cuprinde un studiu amplu despre figura apostolului în Noul Testament, în Faptele lui Andrei, Faptele lui Andrei şi ale lui Mathias, Faptele lui Petru şi ale lui Andrei, hagiografia lui Grégoire de Tours, precum şi în tradiţiile folclorice româneşti. Partea a doua conţine traducerea, însoţită de cca 250 note explicative şi comentarii, a Minunilor fericitului Andrei de Grégoire de Tours (sec. VI).  

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/cele-mai-vechi-texte-despre-apostolul-andrei

Cuprinde Apocalipsa canonică a lui Ioan, o Apocalipsă apocrifă a lui Ioan, datând din secolul V sau VI, împreună cu un "comentariu grafic" semnat de inconfunabilul artist Marian Zidaru. Introducerile, notele, ampla Bibliografie completează profilul acestei cărţi-album.

A doua Apocalipsă, numită, în lumea specialiştilor, Prima Apocalipsă apocrifă a lui Ioan, datează din secolul al V-lea sau al VI-lea. Ea pare influenţată de omiliile lui Efrem Sirianul despre Judecata de Apoi. Genul literar: dialogul. Ioan întreabă, o voce dumnezeiască (Isus) răspunde. Întrebările vizează destinul postum al sufletului, Judecata de Apoi, semnele sfârşitului lumii.

Detalii aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/doua-apocalipse-ale-lui-ioan

Patericul este un minunat însoțitor al sufletului către moarte. Curajul, bunătatea, delicatețea, iubirea și smerenia personajelor din Pateric fac din ele mai mult decât niște simple modele ascetice, mai mult decât niște campioni maniaci ai postului și rugăciunii. Cu ei, de fapt, o imensă armată de cavaleri desăvârșiți reînvie pentru o clipă, din faldurile blonde ale pustiului, pentru a ne reaminti că Dumnezeu ne-a făcut, pe toți, la origine, oameni cu «aripi de foc», după chipul și asemănarea Sa.

 

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/patericul-sau-apoftegmele-parintilor-din-pustiu

Termenul grecesc apokalypsis, tradus exact prin latinescul revelatio, înseamnă „dezvăluire“, „scoatere la lumină a ceva ascuns“. De la semnificaţia termenului grecesc trebuie să pornim atunci când dorim să definim acest tip de literatură. Nu este vorba, aşadar, despre un gen cu un conţinut înspăimântător, legat obligatoriu de sfârşitul lumii, ci de o viziune – asemănătoare viziunii profetice – ce are menirea de a pune lumea de aici în contact cu lumea de dincolo, lumea divinităţii.

 

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/apocalipsa-lui-ioan

Teologia specifică Evangheliei după Marcu poate fi înţeleasă cel mai bine prin contrast cu Evanghelia după Ioan. În cazul celei de-a patra evanghelii, Pătimirile lui Iisus apar estompate sau mai bine zis sublimate. La Ioan, răstignirea echivalează cu apoteoza lui Iisus, cu intrarea Lui în slavă. Dimpotrivă, Marcu insistă tocmai asupra suferinţei Mântuitorului, reactualizând figura „dreptului chinuit“ din Cartea lui Isaia.

 

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/evanghelia-dupa-marcu

Scrierea de faţă este cea mai „iudaică“ (în sens teologic) dintre cele patru Evanghelii, autorul insistând asupra continuităţii dintre mesajul conţinut în Torah şi profeţii veterotestamentari, pe de o parte, şi mesianismul hristologic, pe de alta.

Evanghelia după Matei şi Epistola lui Iacob, „fratele Domnului“ ar fi cele două mari răspunsuri ale iudeo-creştinilor (creştini proveniţi dintre iudei) la tentativa de „păgânizare“ accelerată a Bisericii, venită din direcţia comunităţilor pauline.

 

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/evanghelia-dupa-matei

Evanghelia lui Ioan, redactatã, probabil, între anii 90-95 (secolul I), are câteva trãsãturi care o individualizeazã fatã de sinoptice. Scopul autorului este sã „scoatã în evidentã identitatea dintre Isus istoric si Hristos prezent în Bisericã“ (O. Cullmann). A patra evanghelie este dominatã de un Isus luminos, optimist, biruitor, a cãrui înãltare pe cruce coincide cu înãltarea la Tatãl. Acest Hristos al triumfului asupra mortii, trimis privilegiat al Tatãlui, Fiul lui Dumnezeu, reflectã o „hristologie înalta” (P. Brown).

 

Detalii despre volum aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/evanghelia-dupa-ioan

2014

Ilustraţii de MALVINE MOCENCO.

Moş Niculae pe furiş a venit

trăgând dimineaţa după el,

s-a auzit doar un mic scârţâit

al uşii din cercevel.

Ce ne-a adus? Ne-a adus un vis

de păstrat sub tâmplă când ne va fi greu

şi-o lacrimă de aur pe care-i scris

cu litere de-o şchioapă numele tău şi-al meu.

Moş Niculae a plecat tiptil

în raiul lui ascuns după munte

lăsându-ne, pe lângă daruri, şi-un codicil:

sărutare binecuvântată pe frunte.

 http://revistatango.ro/harababura-carte-pentru-cei-ce-stiu-sa-recite-un-poeziu-cristian-badilita-8365

Poeme. Coperta: Silvia Colfescu. http://www.edituravremea.ro/colectii/poesis/balade-ofuri-si-romante

Îţi aminteşti, frumoasă doamnă,

poemul ce ţi-l voi fi scris

în ziua din cealaltă toamnă

când ne-ntorceam din paradis

şi se roteau deasupra noastră

prin cearcăne tăcuţii sori

iar îngerii răuvestitori

băteau din aripa albastră

cu semn de treflă subţiori?

A fost pe bune, a fost vis

intram, ieşeam din paradis?

Nu-mi amintesc decât această

poemă scrisă pe o coastă.

Eseuri. Textogravuri. Coperta: Silvia Colfescu. http://www.edituravremea.ro/colectii/autori-romani/cu-prastia-dupa-ingeri

2013

Poeme. Coperta: Liliana Grecu. http://www.edituravremea.ro/colectii/poesis/fata-frumoasa

Fată frumoasă din vagonul doi,

De eşti vreo navetistă, nu se cade,

Ai ochii migdalaţi şi păr vâlvoi,

Miroşi a cer albastru din Ciclade.

Te uiţi la mine fără să mă vezi,

Privirile ţi-s reci ca două şine

Pe care nici un biet marfar nu vine,

Priviri de melancolic huhurez.

Stai beată lângă geamul care-ţi duce

Chipul de jad în noaptea blestemată

Şi-ţi faci doar la răstimpuri câte-o cruce.

Bilet nu ai, nici bani, frumoasă fată,

Dar parc-ai fi nevasta unui duce

În lumea proletară eşuată.

2012

Eseu. Coperta: Liliana Grecu.

Cartea aceasta este muşcătura cu care pe vremuri se încercau monedele, dacă sunt sau nu de aur. Mă bucur că a scris-o Cristian Bădiliţă. Regret că nu am scris-o eu.

Alex. Ştefănescu

 

Frate al lui Iov şi al lui Nastratin Hodja, magicianul-poet Cristian Bădiliţă ne plonjează în interstiţiul lumii: între tragedie și deriziune, între credinţă și erezie, între absurd și evidenţa absolută.

Basarab Nicolescu

Poeme. Coperta: Liliana Grecu.

Jucaţi-vă mai des cu focul

şi mai puţin romantic.

Ardeţi tot ce-i de ars

fără cruţare, fără milă.

Ardeţi trupurile care nu iubesc destul,

ardeţi pleoapele care se închid cu ciudă

în faţa oamenilor frumoşi

a pomilor înfloriţi

şi-a ploilor de stele.

Ardeţi mâinile care nu se roagă

şi nu mângâie pe cât ar trebui

să se roage şi să mângâie.

Ardeţi buzele care nu sărută

decât moaşte şi tălpi de călăi...

Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX. Actele colocviului internaţional. Sighet, 2-5 iunie 2011. Volumul cuprinde studii care analizează cauzele, caracteristicile, modelele precreştine şi interpretările date martiriului creştin în Antichitate şi în timpurile moderne. Texte de:

Ana Blandiana Cristian Bădiliţă

Cristian Langa Attila Jakab

Lucian Dîncă Otniel Vereş

PS Virgil Bercea Romulus Rusan

Vasilică Croitor Andrei Brezianu

Emanuel Cosmovici Nina Negru

Monica Papazu George Ardeleanu

Marius Cruceru Ioan-Irineu Fărcaş

Emanuel Conţac Ruxandra Cesereanu

Didier Rance.

2011

Pe lângă doctoratul de la Sorbona (Metamorfozele Anticristului la Părinţii Bisericii) şi antologia (în franceză) cuprinzând traducerea textelor despre Anticrist din primele cinci secole, Cristian Bădiliţă a redactat şi un volum destinat publicului românesc. Manual de anticristologie prezintă formarea şi metamorfozele Anticristului în două studii ample. De asemenea, sunt traduse, introduse şi adnotate cele mai vechi tratate anticristologice din Antichiate, aparţinând lui Irineu al Lyonului (sec II) şi Hipolit (începutul secolului III).

 

http://www.edituravremea.ro/colectii/marile-texte-ale-crestinismului/manual-de-anticristologie-studii-dosar-biblic-traduceri-si-comentarii

http://www.edituravremea.ro/colectii/fapte-idei-documente/degetul-pe-rana-si-alte-dezintoxicari-antipolitice

Critic neiertător al disfuncțiilor unei societăți în tranziție, Cristian Bădiliță pune cu precizie degetul pe răni nevindecate, din toate ariile de manifestare a corupției, de la cea politică și economică, omniprezente, până la cea intelectuală, încă și mai gravă. Poți să-l admiri pe Cristian Bădiliță. Poți să-l detești. Un singur lucru este imposibil: să-l ignori.

EDITURA VREMEA

 

2010

Coperta: Liliana Grecu. Detalii aici: http://galaxiagutenberg.ro/Domenii/Poezie/Cartea-micilor-erezii

Coperta: Liliana Grecu. Detalii aici: http://galaxiagutenberg.ro/Serafita-concert-pentru-harfa-si-ghilotina?search=Serafita

2009

Cristian Bădiliţă este unul dintre puţinele fenomene cu adevărat rodnice şi interesante ale culturii române postdecembriste, în care atât de mulţi ridică pretenţii de lider nesprijinite pe o adevărată superioritate intelectuală şi morală. Aflat de mulţi ani la Paris, el continuă să privească cu interes şi acuitate înspre viaţa publică şi intelectuală românească, fără să-şi refuze trezvia critică, dar relaxată. Atitudine sanitară necesară faţă de o «cultură haiducească» cum e cea de la noi, în care cea mai gravă lipsă pare să fie tocmai cinstea intelectuală. Tânărul patrolog afirmă fără înconjur că tocmai de aici, de la stadiul etic, trebuie să înceapă redresarea cercetării româneşti.

 Liviu Bordaş

https://www.curteaveche.ro/asceza-si-copilarie-vazutele-si-nevazutele-la-varsta-copilariei-ascetice.html

Evagrie Ponticul (345–399) a crescut sub aripa duhovnicească a părinţilor capadocieni, ducând în pustia egipteană experienţa teologică dobândită de la aceştia. El a devenit cel mai important „ambasador“ al „şcolii capadociene“ în aria monahismului egiptean, iar ulterior, prin ucenicul său, Ioan Casian, în aria monahismului occidental. Cele două tratate, traduse, introduse şi amplu comentate de Cristian Bădiliţă, vorbesc despre „ştiinţa“ de a deveni sfânt. Sfinţenia este deopotrivă un dar al lui Dumnezeu şi un deziderat al omului, iar Tratatul practic şi Gnosticul confirmă în chip genial această dublă filiaţie.

 

https://www.curteaveche.ro/tratatul-practic-gnosticul.html

2008

Volumul Ştiinţă dragoste credinţă adună între copertele sale convorbiri cu patrologi europeni purtate în ultimii zece ani de Cristian Bădiliţă. Cei ce mărturisesc despre tradiţie, despre traducerea Bibliei, despre curentele din primele secole, despre apocrife, despre Septuaginta etc. sunt: Monique Alexandre Marguerite Harl Enrico Norelli Juan José Ayan Calvo Attila Jakab Alain Le Boulluec Giovanni Filoramo Jean-Noël Guinot Lucian Turcescu Î.P.S. Nicolae Corneanu Ysabel de Andia Marie-Hélène Congourdeau Marius Cruceru Paul Géhin Giulia Sfameni Gasparro Lorenzo Perrone.

 

https://www.curteaveche.ro/stiinta-dragoste-credinta-convorbiri-cu-patrologi-europeni.html

„Glafirele” sunt lucrari facute cu migala, „încrustari” rafinate in metal sau in piatra. 

Cuprins: Maria Magdalena de la Dan Brown la evanghelii si retur • Iuda Iscariotul intre damnare si mintuire. Portrete ale celui de-al doisprezecelea ucenic de-a lungul istoriei • Pacatul impotriva Duhului Sfant: incursiune biblica si patristica • Ce pierdem ignorind literatura apocrifa? • Calatorii apocaliptice in jurul insulei Patmos • Mitul ingerilor cazuti • Traducerea Septuagintei in romaneste • Dumitru Staniloae, afinitatile si idiosincraziile sale patristice • Teologie si patristica in catolicismul secolului XX: pagini din jurnalul intim al Bisericii, cind nu mai avea saptesprezece ani.

Scrisă în mare parte în „chilia sa“, ridicată din lemn, piatră şi sticlă, în mijlocul unei livezi cu „multe poame“, un mic Eden terestru, aşezat undeva în apropierea Mănăstirii Argeşului, falsul tratat de teologie poetică, intitulat cum nu se poate mai frumos Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu, e un fel de Jurnal al fericirii, unde se împletesc, când armonios, când neliniştit, spiritele unui avva Antonie, cele ale monahilor de la Sketis, cu spiritul lui Pascal, al lui Descartes, dar şi al lui Paul Claudel, Saint John Perse, cu cel al lui Saint-Exupéry din Citadela, pentru a alcătui o adevărată scară a lui Iacob menită să-l urce pe autor la cer şi să-l coboare, pentru o clipă, pe „Dumnezeul de la Mancha“ pe pământ.

Nichita Danilov

Jurnale publicate

Jurnal pariziano-românesc (1986-1996). 

Editura Curtea veche, 2005.

https://www.curteaveche.ro/nodul-gordian.html

Editura Curtea veche, 2006. https://www.curteaveche.ro/tentatia-mizantropiei.html

Autorul Tentaţiei mizantropiei face înainte de toate o cronică a aventurii sale spirituale. El îşi gândeşte propria sa gândire şi povesteşte în cuvinte inspirate — care aparţin uneori poetului, alteori filozofului şi nu de puţine ori ironistului — cum se desfăşoară înaintarea în necunoscut. Rezultă un reportaj cu adevărat senzaţional, mai captivant decât unul care ar fi avut drept subiect erupţia Vezuviului sau războiul din Cecenia. Un reporter care să se apropie de un vulcan activ sau să meargă într-un loc unde şuieră gloanţele se mai găseşte. Dar unul capabil să înţeleagă înţelegerea — foarte rar, cam o dată la cincizeci de ani. Aproape fiecare însemnare ar merita citată, pentru profunzimea şi îndrăzneala ei.

Alex. Ştefănescu

Editura Curtea veche, 2007. https://www.curteaveche.ro/singuratatea-pasarii-migratoare.html

Eseistica lui Cristian Bădiliţă combină informaţia exhaustivă, lipsa de morgă, naturaleţea şi expresivitatea stilului, cu precizia termenilor, lipsa de complexe în faţa ideilor la modă, absenţa calculelor apriorice menite să protejeze persoane sau să elimine susceptibilităţi. Amicus Plato sed magis amica veritas pare a fi pentru el un adevărat crez în viaţă. În momentul în care este convins de un lucru îşi rosteşte cu toată forţa convingerea, indiferent de numele şi numărul celor care susţin contrariul. Într-o lume a „grupurilor de prestigiu“ şi a cabalelor de tot felul, Cristian Bădiliţă se încăpăţânează să judece totul cu mintea proprie şi să spună cu voce tare ceea ce gândeşte.

Tudorel Urian

 

Editura Galaxia Gutenberg, 2009.

http://galaxiagutenberg.ro/Godul-nordian

pagina este în curs de completare