Cristian Bădiliţă & Laura Stanciu

GENIUL GRECO-CATOLIC ROMÂNESC

un album de 300 pagini, cu Prefaţa lui Ioan-Aurel Pop

albumul poate fi comandat aici: http://www.edituravremea.ro/colectii/fapte-idei-documente/geniul-greco-catolic-romanesc

Coperta: Silvia Colfescu

DESPRE ACEST ALBUM (Cristian Bădiliță)

Anul 2018 a marcat, pentru Biserica ortodoxă unită cu Roma, numită oficial „Biserica Greco-Catolică” din România, comemorarea a șaptezeci de ani de la interzicerea ei samavolnică, prin decretul 358 emis de guvernul lui Petru Groza. Volumul de față se dorește, implicit, un omagiu adus acestei Biserici cu rol esențial în europenizarea României. Vorbim de prima instituție românească, de peste munți, care a lansat, acum peste trei sute de ani, „proiectul de țară” valabil și astăzi: occidentalizarea la nivel de civilizație, cultură și spiritualitate. Eroii albumului sunt tot atâtea ipostaze concrete ale acestui proces, înțeles nu ca un gest de obediență necritică față de valorile Apusului, ci ca o strategie sistematică, uneori, poate, exagerată, de recuperare a propriei identități latine, române și creștine. Sumarul poate fi oricând lărgit. Am optat pentru un număr de personalități, aproape cincizeci, cunoscute publicului larg. Nume precum Ioan Budai-Deleanu, George Coșbuc, Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu, Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu aparțin patrimoniului nostru național. Dar câți știu că ei sunt și fii ai Bisericii Greco-Catolice? Prin acest demers sperăm că Biserica celor șapte episcopi-martiri, al căror proces de beatificare se apropie de final, va ieși din „colțul uitării” sau al minimalizării, unde este ținută de șaptezeci de ani. Edițiile viitoare pot aduce completări sumarului. Publiciștii George Bariț sau Iacob Mureșianu, istoricul și teologul Ioan Rațiu, geograful Ioan Rus, autorul Icoanei pământului, genialul pictor Octavian Smigelschi, scriitorii și criticii literari Dumitru Caracostea, Ilarie Chendi, Vintilă Horia, Victor Papilian, Mircea Zaciu, Nicolae Balotă, Nicolae Breban, Gabriel Țepelea, Radu Brateș, marea soprană Virginia Zeani, sau actorul Ovidiu Iuliu Moldovan, folcloriștii Nicolae Pauleti, Enea Hodoș, Mihai Pop și Ioan Taloș, remarcabilul pedagog Toma Cocișiu, inițiatorul „școlii experimentale de la Blaj”, realizatoarea de televiziune Lucia Hossu Longin și mulți alții pot figura oricând într-o versiune lărgită a cărții. Am fost însă obligați să ne impunem o limită. Geniul greco-catolic românesc se cuvine continuat de un Dicționar al personalităților greco-catolice de la 1700 până în prezent. Bibliografia generală conține câteva titluri-reper.

În ce privește structura, fiecare capitol este alcătuit din trei părți: un text despre personalitatea respectivă, pe care am încercat să o punem într-o lumină inedită; un fragment reprezentativ din opera sa, uneori modernizat (în cazul autorilor vechi, pentru a ușura lectura și înțelegerea lui); un set de fotografii și imagini menite să dea mai multă concretețe povestirilor și analizelor noastre.

Doina Cornea Regele Mihai I (foto din album).

CUPRINSUL ALBUMULUI

Prima Unire cu Occidentul (Prefață de Ioan-Aurel Pop)

Despre acest album (Cristian Bădiliță)

Geniul greco-catolic românesc (Cristian Bădiliță)

Episcopii/mitropoliții greco-catolici și evenimentele semnificative (Laura Stanciu, Cristian Bădiliță)

Nașterea Bisericii Greco-Catolice. Unirea ortodocșilor din Ardeal cu Roma (Laura Stanciu)

Ioan Rațiu: Blajul

Prima generație de aur: Școala Ardeleană

Inochentie Micu-Klein (1692/1700?-1768), „primul român modern” (Iorga) (L.S.)

Ioan Inochentie Micu-Klein: Arhieraticon

Petru Pavel Aron (1709-1764), episcopul care a deschis „școalele Blajului” (L.S.)

Petru Pavel Aron (coordonator): Despre capul Bisericii lui Hristos

Gherontie Cotore (cca. 1720-1774), intelectualul primei generații (L.S.)

Gherontie Cotore: Despre al patrulea articuluș de price sau despre mărirea papei

Supplex Libellus Valachorum (L.S.)

Samuil Micu (1745-1806), „cel dintâi istoric al românilor” (Iorga) (L.S.)

Samuil Micu: Cuvântare despre posturile bisericii grecești a Răsăritului

Gheorghe Șincai (1754-1816), omul care aduce școala (L.S.)

Gheorghe Șincai: Împotriva superstițiilor

Petru Maior (1760-1821), preotul cărturar (L.S.)

Petru Maior: Lăsați pruncii să vie la Mine

Ioan Budai-Deleanu (1760-1820), geniu pustiu (C.B.)

Raiul lui Parpangel, fragment din Țiganiada

Efrem Micu-Klein, primul pictor modern român (L.S.)

Vasile Aaron (1780-1821), poetul-avocat, autorul unei capodopere uitate (C.B.)

Vasile Aaron: Visul lui Iuda

A doua generație de aur: pașoptiștii

Ideologia pașoptismului românesc (L.S.)

Simion Bărnuțiu (1808-1864), profetul naționalist și preotul anticlerical (C.B.)

Simion Bărnuțiu: Discursul din catedrala de la Blaj (14 mai 1848)

Timotei Cipariu (1805-1887), un Cantemir greco-catolic (C.B.)

Timotei Cipariu: Cuvântare ținută cu ocaziunea inaugurării și deschiderii „Asociațiunii Transilvane pentru Înaintarea Literaturii și Culturii Poporului Român” (ASTRA), la 23 octombrie 1861

Aron Pumnul (1818-1866), un Don Quijote greco-catolic (C.B.)

Mihai Eminowicz: La mormântul lui Pumnul

Andrei Mureșanu (1816-1863), autorul imnului național (C.B.)

Andrei Mureșanu: Un răsunet

Ioan Axente Sever/Ioan Axentie Severu (1821-1906), eroul fără glorie (L.S.)

Septimiu Popa: Despre Axente Sever

Aaron Florian (1805-1887), emigrantul necesar (L.S.)

Aaron Florian: Patria, patriotismul

August Treboniu Laurian (1810-1881), profesorul care a introdus latina în școli (L.S.)

August Treboniu Laurian: Imn – despre alianța cu sașii (1848)

Alexandru Papiu-Ilarian (1827-1877), ideologul pașoptismului românesc (L.S.)

Alexandru Papiu-Ilarian: Imn de la 1848

A treia generație de aur: memorandiștii

Anii 1868-1905 (L.S.)

Ioan Micu Moldovan (1833-1915), zis „Moldovănuț” (C.B.)

Popa Greuluș (poveste)

Iosif Vulcan (1841-1907), „nașul” literar al lui Eminescu (C.B.)

Iosif Vulcan: George Bariț

Ioan Bianu (1856-1935), ctitorul Bibliotecii Academiei Române (C.B.)

Ion Petrovici: „Spune-mi dumneata ce este o noțiune?” Despre Ioan Bianu

Compozitorul Iacob Mureșianu (1857-1917) (C.B.)

Augustin Bunea (1857-1909), istoric, teolog, predicator de geniu (C.B.)

Augustin Bunea: Sfânta Unire

Alexandru Grama (1850-1896), „Marele Inchizitor” al poeziei eminesciene (C.B.)

Alexandru Grama: „Un suflet mohorât și putred ca al lui Mihai Eminescu”

Vasile Lucaciu (1852-1922), preotul în armură (L.S.)

Doina lui Lucaciu

Dinastia Rațiu, apostoli ai neamului (L.S.)

Doina lui Rațiu

Densușienii: Aron, Nicolae și Ovid (C.B.)

Aron Densușianu: Baba Dochia și Moș Gerilă

Nicolae Densușianu: Oltenia, capitala Imperiului pelasg

Ovid Densușianu: Dante și latinitatea

George Coșbuc (1866-1918), „un copac în câmpul cu spanac” (C.B.)

George Coșbuc: Heu, quale portentum!

Generația Marii Uniri și a martirilor de după 1948

Unirea de la 1918 (L.S.)

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), versatilul patriot (L.S.)

Al. Vaida-Voevod: Nicolae Iorga, vanitosul genial

Iuliu Maniu (1873-1953), sfinxul greco-catolic de la Bădăcin (L.S.)

Iuliu Maniu: 9 decembrie 1908: Interpelarea cu privire la aruncarea în aer a monumentelor istorice de la Blaj, în Gazeta Transilvaniei, nr. 264 de sîmbătă, 29 noiembrie/12 decembrie 1908

Ion Agârbiceanu (1882-1963), „Sfânt Părinte al literaturii noastre” (Blaga) (C.B.)

Ion Agârbiceanu: Profesorul Ion Pascu

Cardinalul Iuliu Hossu (1885-1970), martir al credinței (L.S.)

Iuliu Hossu: Unirea de la 1918. Amintiri

Augustin Maior (1882-1963), inventatorul telefoniei transatlantice (L.S.)

Emil și Iuliu Hațieganu, mari intelectuali de avangardă (L.S.)

Alexandru Borza (1887-1971), creatorul primelor grădini botanice din România (L.S.)

Alexandru Borza: Românii, popor de „turiști”

Zenovie Pâclișanu (1886-1957), preotul care l-a convertit pe Ștefan Augustin Doinaș (L.S.)

Zenovie Pâclișanu: Unirea Transilvaniei cu România (1918)

Liviu Rebreanu (1885-1944), „un gentilom medieval” (C.B.)

Liviu Rebreanu: Convertirea lui Apostol Bologa

Pavel Dan (1907-1937), un greco-catolic atipic (C.B.)

Pavel Dan: Note din Blaj

Savanții dinastiei Moisil (L.S.)

Constantin Moisil: Despre școlile grănicerești și Grigore Moisil

Frații Octavian și Ovidiu Bârlea: teologul și etnologul (C.B.)

Octavian Bârlea: Înființarea Mitropoliei Bisericii Greco-Catolice în anul 1855

Ovidiu Bîrlea: Vicăreșul Andrei Șaguna și eroina Catarina Varga

1948 și continuarea (L.S. și C.B.)

Cardinalul Alexandru Todea (1912-2002), prințul Bisericii din catacombe (L.S. și C.B.)

Alexandru Todea, Memoriu adresat lui Nicolae Ceaușescu (30 octombrie 1970)

Corneliu Coposu (1914-1995), Maniu redivivus (L.S.)

Corneliu Coposu: Testament

Patria mea, Doina Cornea (1929-2018) (C.B.)

Doina Cornea: Poeme din anii de prigoană

În chip de concluzie: Biserica Greco-Catolică Română în anul interzicerii de către regimul comunist

Bibliografie

Papa Ioan Paul al II-lea Cardinalul Alexandru Todea (foto din album)

IOAN-AUREL POP DESPRE ALBUM

După desăvârșirea formării poporului român și a limbii române, produse sub sigiliul indubitabil al Romei Eterne, românii s-au afirmat ca „enclavă latină la porțile Orientului”, organizându-și biserica după modelul bizantino-slav, au adoptat ca limbă de cult, de cultură și de cancelarie, pentru întreg Evul Mediu, slavona, au păstrat alfabetul chirilic al propriei limbi romanice până la jumătatea secolului al XIX-lea și s-au supus rânduielilor Noii Rome, întemeiate de împăratul Constantin pe locul vechii cetăți grecești a Bizanțului, și au urmat avatarurile acesteia. Dar românii au rămas mereu, prin originea lor romană, prin graiul neolatin, prin limba de creștinare, prin numele lor etnic provenit din latinescul Romanus, legați de Occident, chiar și atunci când lumina acestui Occident părea obturată sau chiar stinsă. Reaprinderea candelei s-a făcut în Epoca Modernă, de la umanistul Nicolaus Olahus (Nicolae Românul) până la pre-iluministul Dimitrie Cantemir, dar transformarea candelei în far a fost făcută fără îndoială de Școala Ardeleană, născută în urma unirii românilor din Transilvania cu Biserica Romei. „Biserica ortodoxă catolică” română, organizată între anii 1697-1701, ne-a reașezat pe harta Europei în locul cuvenit și indicat de sorgintea noastră, făcând din români o veritabilă punte de legătură între cei doi „plămâni” creștini ai vechiului continent divizat (după metafora Sfântului Ioan Paul al II-lea).

Cartea de față, gândită în preajma împlinirii unui secol de la Marea Unire, plasează, după atâtea rătăciri, istoria unirii bisericești cu Roma și evoluția românilor uniți din cele peste trei secole trecute de-atunci pe traiectoria destinată lor de istorie. Autorii, domnul Cristian Bădiliță, subtil cugetător asupra destinului spiritual al acestui popor, şi profesoara Laura Stanciu, de la Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia, au imaginat un „album” format din „chipuri și icoane” greco-catolice împărțite pe cele trei „generații de aur”: cea pornită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (generația iluministă a Școlii Ardelene, care a trasat programul cultural de emancipare națională), cea de la jumătatea secolului al XIX-lea (cea romantică pașoptistă, care a formulat programul politic de țară) și cea de la finele „secolului naționalităților” (cea critică și cea care a făcut România Întregită de la 1918). În spatele acestor nume cunoscute – adevărate culmi ale culturii românești – se află creatorii României moderne, de la Samuil Micu până la Iuliu Maniu și Iuliu Hossu, de la Ioan Budai-Deleanu până la Simion Bărnuțiu, George Coșbuc și Liviu Rebreanu sau de la Petru Maior până la Timotei Cipariu, Augustin Bunea și Ion Agârbiceanu. Ei au izvorât din setea de libertate a acestui popor, exprimată în profeticele cuvinte ale unui mare antecesor al tuturor, anume al treilea episcop unit, Ioan Inochentie Micu, care privea națiunea română în întregul său și care avusese revelația, în lungii ani de exil, că „nu poți învia cu adevărat decât în pământul patriei” (cuvinte care l-au tulburat peste măsură pe Lucian Blaga, cel care le-a pus primul în circulație). Autorii acestui „album” demonstrează că moștenirea lui Inochentie Micu a fost preluată de toți marii săi urmași întru credință și națiune, pregătitori și făuritori ai României, adică ai patriei menite să reînvie poporul român.

Blajul vechi. Catedrala, Seminarul teologic

Blajul oras episcopal. Mica Roma

Mai jos puteti urmari cele trei episoade ale filmului realizat de Cristina Andrei pentru TVR.

https://www.youtube.com/watch?v=L7y36gD-j3A

https://www.youtube.com/watch?v=IzVJMev2Wp0

https://www.youtube.com/watch?v=FK0DmEJS5No